Să ştiţi că m-am pierdut!

Cînd eram mică,deşi eram mai puţin naivă ca ceilalţi copii din preajma mea,credeam şi eu în poveşti. Nu credeam în Moş Crăciun sau alte produse ale imaginaţiei cu care ne hrăneau adulţii,ci credeam în prietenie,în dragoste,în sinceritate şi în binele făcut fără intenţia de a primi ceva în schimb.
Credeam că oamenii cu care îmi petrec timpul şi mă simt bine azi vor rămîne în viaţa mea,dar timpul i-a prefăcut în fantome,cu care nici nu vreau să contactez,chiar dacă aş avea posibilitatea. Am ajuns la ideea că mai degrabă aş cere ajutor de la un necunoscut,decît de la oamenii,cărora le atribuiam rolurile de temelii ale sensului vieţii mele.
Cred că deja am epuizat tema asta,am mototolit-o şi am descris-o din zeci de puncte de vedere şi sper că în scurt timp nu mă voi întoarce la ea,dar de fiecare dată,cînd mă copleşeşte dorinţa de a scrie ceva,mă gîndesc la efemeritatea relaţiilor mele cu oamenii şi asta mă roade,mă arde.
În ultimul timp beau foarte des,beau în singurătate. Probabil o iau pe cărarea greşită,sau pur şi simplu obiceiurile persoanei cărui îi spuneam „tată” ies la iveală.
Cînd sunt pe jumătate beată devin foarte sentimentală. Îmi vine să plîng de la orice fleac.
Apoi devin agresivă.
Citeam azi „Femeile” de Bukowski şi mă enerva comportamentul eroului principal în legătură cu femeile,care erau ataşate de el.
Mă irita uşurinţa cu care le distrugea speranţele şi îl făceam în tot felul pe Bukowski,pentru că înţeleg că scriitorii sunt ceea ce scriu şi lucrările lor reprezintă viziunea lor.
Un sfat bun : niciodată să nu îl citeşti pe Bukowski,dacă eşti în stare de ebrietate.
Acum sunt trează şi gîndesc altfel.
Nu îl judec,ci îl înţeleg şi poate într-o oarecare măsură şi admir.
Mă regăsesc în unele monologuri ale eroului principal ( nu doar prin asta că tot îmi place să beau ).
Încă nu am finisat de citit,dar am impresia că viaţa mea va fi la fel de lipsită de sens,speranţă şi căldură,pentru că cu fiecare zi tot mai tare urăsc oamenii şi tot mai tare am dorinţa de a-i folosi şi a-i ţine prin preajmă doar atîta timp,cît nu mă incomodează.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s